METODOLOGIE
DE IMPLEMENTARE A STANDARDULUI DE CONTROL INTERN
Unul dintre cele mai importante standarde ce compun Codul
controlului intern, aprobat prin Ordinul Secretariatului General al Guvernului
nr. 600/2018, este standardul referitor la Managementul Riscurilor.
Conform standardului menționat, fiecare entitate publică
are obligația de a analiza sistematic, cel puțin o dată pe an, riscurile legate
de desfășurarea activităților sale, de a elabora planuri corespunzatoare în
direcția limitării posibilelor consecințe ale acestor riscuri și de a numi
responsabili pentru aplicarea planurilor respective.
DE CE ESTE NECESAR UN MANAGEMENT AL
RISCURILOR?
Un răspuns general la această întrebare este indus de
observația conform căreia atât în organizație, cât și în mediul în care aceasta
acționează, există incertitudini de natura amenințărilor în realizarea
obiectivelor sau de natura oportunităților. Orice manager trebuie să fie
preocupat de gestionarea amenințărilor. Altfel, în caz contrar, neatingându-și
obiectivele, se poate descalifica. De asemenea, trebuie să fie orientat spre
fructificarea oportunităților în beneficiul organizației, dovedindu-și astfel eficiența.
Dacă incertitudinea este o realitate cotidiană, atunci și reacția la
incertitudine trebuie să devină o preocupare permanentă.
CONCEPTE-CHEIE ALE MANAGEMENTULUI
RISCURILOR
Organizație - Persoanele care lucrează
împreună pentru atingerea unor obiective prestabilite.
O organizație poate fi o autoritate publică, un serviciu
guvernamental (minister, instituție publică, agenție etc), o întreprindere
constituita sau nu în societate, o asociere de persoane fara scop lucrativ, o
colectivitate locală etc. De asemenea, tot organizații sunt considerate și
componentele structurale (divizii, direcții, servicii, birouri etc).
Obiective - Scopurile pe care și le
stabilește o organizație.
Obiectivele generale se descompun, la nivel operațional,
în obiective derivate și specifice. La nivel global, obiectivele pot fi
exprimate în termeni generali, dar, la nivel operațional, obiectivele se
definesc precis, prin indicatori de rezultate măsurabili. De aceea, obiectivele
reprezintă rezultatele ce trebuie obținute la nivelul organizației și la
nivelul fiecărei componente structurale din cadrul acesteia.
Risc -O problemă (situație,
eveniment etc) care nu a apărut încă, dar care poate apărea în viitor, caz în
care obținerea rezultatelor prealabil fixate este amenințată sau potențată. În
prima situație, riscul reprezintă o amenințare iar în cea de-a doua o oportunitate.
Riscul reprezintă incertitudinea în obținerea rezultatelor dorite și trebuie
privit ca o combinație între probabilitate și impact.
Probabilitatea de
materializare a riscului - Posibilitatea sau eventualitatea ca un
risc să se materializeze. Reprezintă o măsură a posibilității de apariție a
riscului, determinată apreciativ sau prin cuantificare, atunci când natura
riscului și informațiile disponibile permit o astfel de evaluare.
Impactul - Reprezintă consecința
asupra rezultatelor (obiectivelor), dacă riscul s-ar materializa. Dacă riscul
este o amenințare, consecința asupra rezultatelor este negativă; dacă riscul
este o oportunitate, consecința este pozitivă.
Expunerea la risc - Consecințele, ca o
combinație de probabilitate și impact, pe care le poate resimți o organizație
în raport cu obiectivele prestabilite, în cazul în care riscul se materializează.
Materializarea riscului - Translatarea riscului
din domeniul incertitudinii (posibilului) în cel al certitudinii (al faptului
împlinit). Riscul materializat se transformă dintr-o problemă posibilă într-o
problemă dificilă, dacă riscul reprezintă o amenințare sau într-o situație
favorabilă, dacă riscul reprezintă o oportunitate.
Atenuarea riscului - Măsurile întreprinse
pentru diminuarea probabilității (posibilității) de apariție a riscului și/sau
de diminuare a consecințelor (impactului) asupra rezultatelor (obiectivelor)
dacă riscul s-ar materializa. Mai concis, atenuarea riscului reprezintă
diminuarea expunerii la risc, dacă acesta este o amenințare.
Evaluarea riscului - Evaluarea consecințelor
materializării riscului, în combinație cu evaluarea probabilității de
materializare a riscului. Mai concis, evaluarea riscului reprezintă evaluarea
expunerii la risc.
Profilul de risc - Un tablou cuprinzând evaluarea
generală, documentată și prioritizată, a gamei de riscuri specifice cu care se
confruntă organizația.
Strategia de risc - Abordarea generală pe
care o are organizația în privința riscurilor. Ea trebuie să fie documentată și
ușor accesibilă în organizație. În cadrul strategiei de risc se definește
toleranța la risc.
Toleranța la risc - Cantitatea de risc pe
care o organizație este pregatitp să o tolereze sau la care este dispusă să se
expună la un moment dat.
Risc inerent - Expunerea la un anumit
risc, înainte de a fi luată vreo măsură de atenuare a lui.
Risc rezidual - Expunerea cauzată de un
anumit risc după ce au fost luate măsuri de atenuare a lui. Măsurile de
atenuare a riscurilor aparțin controlului intern. Din această cauză riscul
rezidual este o măsură a eficacității controlului intern, fapt pentru care
unele țări au înlocuit termenul de risc rezidual cu cel de risc de control.